În ultimele luni în Sibiu s-au înmulţit excesiv cerşetorii. Cel puţin o dată la două zile cineva trebuia să îmi ceară fie bani că nu mai are să ia trenul până la Poplaca sau să cumpere pâine pentru că este bolnav de cancer şi nu are ce să mănânce (legătura v-o las vouă să o găsiţi). Exagerat de mulţi cerşetori sunt în centrul Sibiului!

Åži apoi am ajuns până în Koln.. o zi cu soare, tocmai bună pentru turiÅŸti să iasă la plimbare ÅŸi pentru cerÅŸetori să mai facă rost de niÅŸte bani.. Străzile erau pline – pe mijloc turiÅŸti,  pe margini cerÅŸetori. Pot să jur că peste 50% dintre ei erau români – unii fiind patetici ÅŸi având un mesaj idiot prin care încercau să înduioÅŸeze lumea, alÅ£ii cântând la instrumente(da, acordeon, vioară, etc).

Apoi am ajuns în Aarhus. Uimitor, dar nu am văzut niciun cerÅŸetor.. nici măcar nu am realizat asta.. parea normal, aÅŸa cum ar trebui. ÃŽntr-o zi cu soare mă plimbam pe centru iar din lateral aud un o persoană vorbin o engleză stricată.. un accent cunoscut – Du iu spic ingliÅŸ? . Mă întorc ÅŸi văd o Å£igancă.. genul acela pe care le poÅ£i vedea în faţă la Magazinul unirea din BucureÅŸti vânzând ÅŸosete Naic, 6 perechi la 10 lei. Cu jumătate de gură zic Yeah… Scoate un bileÅ£el laminat. Era scris cu o cariocă:

I AM FROM ROUMANIE.

I HAVE 4 CHILDREN..

Nu mai pot să citesc, plec mai departe dezgustat. Era primul cerşetor pe care îl vedeam în Danemarca.. Nu putea să fie de orice altă naţionalitate??  Nu putea să nu scrie România pe hârtia aia? Să mă întorc să îi iau foaia?.. N-am făcut nimic, am mers mai departe.

Peste câteva zile, mă întâlnesc cu persoana care mi-a închiriat apartamentul. Amuzată, îmi spune la un moment dat că iniţial, înainte să mă mut a crezut că sunt din Estonia şi abia apoi a realizat că sunt din România. Şi spunându-i prietenei sale, aceasta i-a spus că probabil tocmai a închiriat apartamentul unui ţigan cu mulţi copii care nu va face altceva decât să cerşească pentru a-i plătii chiria.. Iar după această discuţie a şi visat că a venit într-o zi în apartament şi că eram eu cu încă vreo 5 oameni  unii pe jos prin sufragerie, alţii prin dormitor.. peste tot oameni.. mulţi.. Acest lucru întâmplându-se înainte ca eu să ajung măcar în Danemarca. Repet.. era foarte amuzată când îmi povestea asta. Şi eu am râs.. era amuzant.. de fapt, părea amuzant dacă nu aş fi fost român.

Din cauza a câtorva sute de oameni risipiţi prin Europa suferă alte câteva milioane. Problemele lui Băsescu, Antonescu, Boc, Ponta & Co.  nu se opresc la graniţă, dar când ei nu sunt în stare să ţină oameni care ar putea scoate economia asta din groapă, de ce s-ar chinui să facă ceva cu ceilalţi care aruncă (de multe ori la propriu) cu rahat în imaginea celorlalţi români? Poate o să ajungem să fim atât de detestaţi în afară încât nu va mai vrea/putea nimeni să plece.. cred că acesta este planul acestor minunaţi conducători. Şi nu pare deloc departe de adevăr, după cum puteţi vedea în acest articol.

Related Posts:

• Let’s undo it, Romania!
• Telenovele ÅŸi mămăligă
• The Geo-Whored Generation
• De ce sunt eu ÃŽNCÄ‚ supărat pe România