Când eram eu mai mic, cam de vârsta ta adică, nu prea ştiam eu ce-s nectarinele. Întrebând pe cineva, mi-a răspuns că sunt un fel de piersici, dar fără puf.
Eu cum sunt un mare fan al piersicilor, mi s-au părut cu atât mai bune nişte piersici fără puf, cel puţin în principiu. Însă mare mi-a fost dezamăgirea când am muşcat pentru prima oară dintr-o nectarină. Nu numai că nu semăna la gust cu o piersică, dar chiar nu aducea de loc cu o piersică, decât la coajă. Mai degrabă, mi s-a părut o specie de mere care se cred piersici. Dar NU SUNT !!
Ai mei părinţi, au vrut acum ceva vreme să îşi pună pomi în curte. Au vrut să ia si piersici, dar nu au găsit prea mulţi aşa că au luat nectarini. Şi ei au avut impresia ca nectarinele si piersicile sunt complementare. Şi totuşi NU SUNT !!
Ideea-i că pentru mulţi oameni, nectarinele sunt un surogat al piersicilor, din cauză că le judecă foarte superficial. Seamănă la coajă şi în acelaşi timp nu apreciază suficient de mult gustul piersicilor pentru a putea face diferenţa între cele două.
Şi mai grav e că de multe ori în societate, oamenii se comporta la fel. Nu contează dacă tu eşti piersică, sau nectarină, pentru ei, faci parte din aceeaşi oală şi te vor trata la fel.
NU SUNT !!
2 responses to “Piersici, nectarine, mere şi restul oamenilor”
eu cred ca ai inceput cu o nectarina cam necoapta
Gustul, mai ales cand sunt ambele mai crude este destul de asemanator, totusi. Plus ca mai seamana si la sambure.
Si pentru oameni, in prima faza conteaza coaja, urmand ca mai tarziu sa conteze mai mult miezul, samburele.