mai zilele trecute, asteptam tramvaiul la unirii. era putin trecut de ora 23. mai erau cativa oameni. soseste tramvaiul urcam, fiecare pe drumul lui. oboseala, descumpanirea si resemnarea se putea citi pe fata fiecaruia. nimeni nu avea pofta si nici macar puterea sa mai zambeasca. unii de la serviciu, altii pur si simplu de prin acest oras, de undeva. un tip asculta muzica si privea indelung pe geamul de alaturi. doi barbati veneau de la serviciu. aveau discutii anoste. la ora aceea nu ii mai ardea nimanui de nimic. ma uit pe jos, un chistoc de tigara, o .. chitanta??.. cred, coji de seminte, pufuleti.. stateam, ma gandeam la ce o sa fac eu cand o sa ajung acasa.. probabil o sa prind iar tantari .. deja e o ocupatie zilnica si chiar e destul de benefica. ajuta la concentrare. apoi dintr-o data imi aduc aminte cum am reusit eu, incercand sa prind o musca, odata de mult, sa-i “aduc” un 6 in catalog lui frati-meu… so,.. si acum imi aduc aminte. era o zi frumoasa afara, era soare cel putin, nu mai tin mite cat de cald era. aveam 7 ani(asta ca sa ma scot). in balcon, pe pervaz statea la soare extraordinara si neestimabila opera de arta facuta de el, frati-meu, un peste din lut. trebuie sa recunosc ca arata chiar extrem de bine, tinand cont ca si el, ca si mine nu are pic de simt estetic(si acum ma intreb daca il facuse el cu adevarat).. statea pe un fel de suport, din lemn sau nu mai stiu din ce era dreptunghiulat.. arata chiar misto in razele alea de soare in acea dupa amiaza(fatidica, as spune, dupa ce a urmat).. la un moment dat, tot pierzand eu vreme prin balcon observ o musca ce icnercand sa iasa se tot plimba pe un geam.. instinctul de “vanator” imi spune sa ii reduc inaltimea la cativa microni. neavand prea multe lucruri la indemana care sa fie plate pentru a se mula perfect pe geam creandu-i astfel insectei(e insecta nu?? ) o suprafata ce crestea exponential cu valumul ei, iau pestele din lut de avea parte de jos perfect plata si intr-un moment de acuratete secifica numai mie il imping cu virtuozitate catre animalul si asa orbit de razele soarelui. in acel moment am invatat mai multe lectii de viata care inca le mai folosesc:>cand faci ceva, fii hotarat.. viteza de apropiere a “mobilului crimei” scadea odata cu apropierea de geam.. > unghiul de “pleostire” trebuie sa fie 0 grade, la mine a fost cam de vreo 30 de grade, ceea ce a permis mustii sa zboare nestingherita, speriata de fibratiile geamului in apropierea ei> lutul este un material destul de fragil.. chiar prea fragil, as fi sustinut in acele momente. rezultatul:… musca a zburat dracu de acolo, pestele s-a rupt de la jumatate.hmm, ma rog, continuarea este total diferita decat filmele de la Hollywood, asa ca NU am putut repara pestele. iar musca, sincer nu am mai auzit din acea zi de ea. nu mi-a mai scris, nici macar nu m-a mai sunat.. inca astept.. kids, don’t try this at home. inca incerc sa inteleg ce era in mintea mea.maine:

• iar, frate, restanta la algebra?..
• nu pot intelege abstractul
• rain, rain, rain