title_3


wish you were here

ok, care e tema?ce vrei tu.cum adica ce vreau eu?ce vrei tu.e alegerea ta.trebuie sa scrii ceva.asa din senin?din burta?pe nepusa masa?da.bine bine,da’ nu merge asa,trebuie sa am o tema,orice.tema ta e asta: …am inteles,buna tema.ofertanta.imi place.du-te dracu cu tema ta.asta e un joc psihologic idiot,vrei savezi reactii,vrei sa vezi ce vreau,cine sunt,ce dorinte am,ai auzit? du te dra cu!!….da,tensiunea….nu ma intereseaza n-am 60 de ani.da mah’ sunt frustrata in seara asta,sunt foarte frustrata,ai ceva impotriva?parca tu nu esti niciodata…..sunt frustrata si geloasa pe ei..e atat de simplu pentru restu.e atat de simplu,oameni aia cand fut fut.cand vorbesc vorbesc.cand barfesc barfesc,cand alearga alearga,fac o actiune.da nuuuu,eu trebuie sa filozofez,sa pun etichete,sa caut explicatii,sa fiu mereu nemultumita…si la finalul zilei, tot eu sunt cea singura.la naiba ma enerveaza chestia asta,prieteni peste prieteni,amici,cunostiinte,relatii,actori,regizori,fotografi,colegi….. si in secunda astacand iti scriu blogul nu am cu cine vorbi….si e frustrant asta.si nu e vorba de a vorbi,ci de a stii ca cineva e langa tine si ascultaceea ce zici,of la naiba…..nu vreau o discutie de mess,vreau ceva viu,palpabil.o cana de cafea si un corp,un OM.brate,maini,picioare,par,respiratie ….stii tu,chestia aia cu care socializezi…..da, e si vina mea, ii indepartez, ii hranesc pe fiecare cu putin din imaginea perfectasi zambesc :)ce frumoasa e viata.ei bine sa va ia dracu pe toti de oameni simpli,asa sunt eu mai cu mot,imi place sa-mi complic viata,sa am “standare inalte” si sa nu accept pe oricine langa mine.asta e..mai aveti de acceptat pana imi recapat increderea in mine.e mai usor sa fugi uneori.la naiba iar filozofez.normal,cum altfel,obisnuita sa schimb imediat macazul cande vorba de o turnura mai personala…(intrerupere sirului gandurilor de o fereastra de mess)mi-e dor sa scriu,mi-e dor sa ma joc tarile,desi nu mi-a plaut jocul asta pentru ca trebuie sa alergi,mi’e dor sa fac haine papusilor,mie dor sa nu termin niciodata o partida de sah,mi’e dor sa urc pe narasuflate la etajul4 la bunica si sa deschid fiecareusa din apartament..iubeam apartamentu ala….mi’e dor de mine,mi’e dor sa ma alintdoar pentru ca ceva nu imi convine,mi’e dor ca totul sa se rezolve cu un “pupic” de la tatami’e dor sa tip la fratemiu “muzica mai incet”,….mi’e dor de mine,nu mai pot sa scriu,se pare ca asta e intrarea ta de blog din seara asta.trebuie sa-mi revin,ca intotdeuna.scris de ea


5 responses to “title_3”

  1. este uimitor cum o melodie poate exprima atatea sentimente in atat de putin cuvinte care culmea, se mai si repeta…
    da, cunosc atat de bine toate starile din blogul de mai sus…din pacate
    de ce nu exista un Rewind, un Forward in viata? de ce exista numai un Play si un Stop? cat as vrea sa gasesc butonul de Stop acum…sa il apas si sa simt o liniste profunda, trista, dar profunda. prea multe puncte de suspensie, prea multe idei subliminale de transmis, prea multi stimuli de receptionat.
    cineva spunea mai demult ca vrea sa fie totul simplu…asta imi doresc si eu acum. stiu ca din reactiile mele nu se obs asta, ci dimpotriva, dar sufletul meu vrea simplitate.
    este atat de incalcit totul, mai rau ca un cub rubik, mai rau decat un labirint din piramide…si este imposibil sa rezolv dilema.
    vreau sa rezolv acest puzzle care se cheama viata, acest puzzle care a devenit inima mea, sparta in mii de bucati.
    stai si asculti o melodie in care te regasesti complet, o asculti pe Repeat track..de ce?culmea, ca sa iti adancesti starea. atunci cand este una buna, totul este ok, dar cand plangi, de ce sa iti adancesti starea? de ce omul este oarecum masochist in viata? de fapt, nu orice om, ci numai cel care este altrust…am realizat ca altrusimul include automat si o bucata buna de masochism. sa stai, sa suferi, numai ca sa il ajuti pe cel de langa tine, sperand ca la final, daca totul este bine, poti sa te bucuri de linistea si bucuria lui, de reusita lui.
    dar ce te faci cand nu primesti acelasi lucru inapoi? atunci intervine masochismul, asta daca intr-adevar exista altruism.
    vreau sa dau timpul inapoi sau inainte, cel putin 2 ani, in ambele sensuri. d-asta vreau un Rewind. cat de bine ar fi daca ar exista, va dati seama, toata viata ar fi perfecta, plina de succese, de sentimente.Dar nu, este facuta din suferinta. Am citit mai demult o carte care invers rolurile D-zeu-Diavol. totul era prezentat ca un pariu intre ei, Diavolul fiind intrigat ca D-zeu nu salveaza oamenii si omenirea cu toate ca ar putea. ASta m-a pus putin pe ganduri, trebuie sa recunosc.
    nu am mai scris de mult timp atat de mult, nu am scris niciodata pt publicul “larg”, nici nu stiu daca acest camp de comment accepta atatea caractere, dar voi afla curand. de ce o fac acum? nu stiu, ca sa ma descarc, ca sa fac un ultim strigat de ajutor, doar atat. dar alta chestie pe care am observat-o este ca omului nu ii poti face bine cu forta, daca el nu vrea, daca vrea sa se scufunde in suferinta lui, este imposibil sa reusesti, oricat ai incerca. ma simt vinovata de acest facpt, recunosc…
    un amalgam imens am devenit, un amalgam neomogen de sentimente, ganduri, furie si iubire la un loc….toate intr-un suflet, e prea mult pt mine, vreau STOP!
    de ce citim cuvinte care ne fac rau? de ce continuam sa facem ceva care ne face sa suferim…din cauza sperantei, a dracu` speranta care nu mai moare odata!
    ce te faci atunci cand in sufletul tau se da o lupta, mai bine zis intre ratiune si sentiment…? ce faci? ce alegi?
    incerci sa faci sa castige o parte pt ca te distruge lupta asta inutila, dar vrei sa castige o anumita parte…cauti dovezi pt asta si gasesti dimpotriva…pt cealalta…paradoxul naibii!
    am obosit, am obosit, psihic, fizic, emotional, oricum, cum vreti voi sa spuneti…am imbatranit si vroiam sa raman copil….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.