In fiecare din toate aceste articole pe care le scriu incerc sa pun cam aceleasi ingrediente. Putina pasiune, un pic de unicitate, ceva stil si niste cuvinte. Le arunc pe toate acolo si dupa ce le amestec putin incerc sa scot o poveste. Pana la urma, fiecare articol e o poveste, fie ca sunt adevarate, fie ca nu, tot povesti raman pentru mine.

In viata de zi cu zi sunt programator in Flash si sunt sigur ca pentru cei mai multi asta nu inseamna mai nimic. Insa, demulte ori, imi dau seama ca nici pentru mine nu inseamna cu adevarat ceva. Imi dau seama de asta numai atunci cand vad ca nu fac lucruri care sa spuna povesti. Spre exemplu, cand incerc sa construiesc o aplicatie, pentru mine nu inseamna doar linii de cod, semne, caractere si multa logica, pentru mine, toate acestea sunt ingredientele povestii care vreau sa o spun mai departe prin acea aplicatie. Nu sunt niste simple butoane sau niste simple lucruri pe care le vedeti in fata atunci cand vedeti ceva facut de mine.. nu!.. Este inca una din povestile mele despre oameni, in general.

Umanitatea ma inspira sa creez. Fie ca vorbim aici de oameni inalti sau scunzi, de oameni cu nasul mare sau mic.. indiferent de culoarea pielii sau statutul social.. fiecare om are o poveste de spus, chiar daca acesta, poate nu stie, dar fiecare o are. O are cu el mereu si de multe ori stau si privesc oamenii incercand sa le citesc povestile. Fie sunt oameni pe care ii vad mereu, fie altii pe care nu o sa ii mai vad niciodata. Cu totii imi “spun” cate ceva, iar cele mai frumoase povesti ma inspira mai departe in ceea ce fac.

Ma uit acum la cateva aplicatii si peste cateva articole scrise de mine. Mai am atat de multe povesti de spus..