Societatea nu ne lasa sa ne uitam la noi insine, bucurandu-ne de ce avem bun, ci intristandu-ne si frustrandu-ne de ce nu avem, orice ar insemna asta…

oamenii nu se mai vad de companii. nu este greseala de scriere. oamenii, pur si simplu se ascund in spatele imaginii companiilor pentru ca nu au incredere suficienta in ei. ma gandeam astazi in timp ce mergeam cu metroul ca fiecare din acei oamenii reprezinta/lucreaza pentru o companie si probabil de cele mai multe ori cand dau un telefon altcuiva s recomanda ca fiind “gherghe de la Compania A”. inteleg sa se intample asa ceva atat timp cat pentru cealalta persoana din discutie chiar conteaza ca esti de la acea copanie sau vrea sa stie. altfel este putin important, pentru ca poate ar vrea sa discute cu un om care, indiferene pentru ce companie lucreaza, are aceleasi trasaturi.

pe bune sunt satul de nume de companii. vreau sa aud oamenii de la capatul celalalt alt firului. si cred ca cele mai graitoare exemple sunt cele cand esti sunat de vreun operator care de multe ori nici nu se mai recomanda: “suntem de la Compania X” . nici nu stiu sigur daca omul acela exista cu adevarat?? oare, cat de complexat este daca nici nu isi spune numele. el stie ca a vorbit cu 300 de persoane la sfarsitul zilei, dar nici una din cele 300 de persoane nu stie ca a vorbit cu el, toate stiu ca au vorbit cu cineva de la Compania X. de asta marile corporatii inghit oameni pentru ca oamenii nu stiu cu cine vorbesc, stiu doar ca vorbesc cu compania.

ideea e urmatoare, mi se pare normal sa te recomanzi indiferent de ce se intampla. daca este cu adevarat important de la ce companie esti sau daca pentru celelat insemna ceva, iarasi e normal sa spui compania, dar daca informatia aceasta este neimportanta lasati-o de-o parte. iar ce e mai important, atunci cand vorbiti cu anumiti oameni de mai multe ori ar fi bine sa ii obijnuiti doar cu numele, nu cu compania. Nu exista oameni si companii, exista numai oameni.

articol inspirat de acesta