California dreaming
On such a winters day
am vazut aseara filmul lui Nemescu – California dreamin’. primul cuvant care imi vine in minte este ‘superb’ . un film care prin simplitatea lui atinge niste cote destul de inalte. imi place, apare un element care la majoritatea fimelor romanesti lipseste sau este extrem de prost pus in scnea – psihologia si interactiunile dintre oameni la nivel psihologic. povestea este una tipic romaneasca si ne arata exact mentalitatea romanilor in general: oricine vine la noi trebuie sa faca precum noi pentru a putea pleca. este mai putin important numele satului unde se desfasoara actiunea, asa cum si in film apara ideea (“suntem blocati aici in Romania, unde se indoaie harta”). nu conteaza cu adevarat unde este.. pentru ca acelasi lucru s-ar fi intamplat oriunde pe aceasta tara. pentru ca asa suntem noi. ne place sa profitam de orice ocazie pentru a ne “ridica” in vreun fel. evidnet, incercam sa ii facem pe ceilalti sa se simta cat mai bine, dar asta nu exclude cu nimic intentiile exclusiv ‘egoistice’ .
ce e drept, filmul are si parti mai putin interesante care omoara destul de mult momentele cu adevarat intense. pacat ca nemescu nu mai e. sunt sigur ca ar fi putut face filme cu adevarat extraordinare. si chiar avea o gandire mai putin “tiparnicita”.. pacat, de abia as fi asteptat sa vad urmatorul lui film. asta e. se pare ca va ramane cu acest succes(pentru ca este cu adevarat uns ucces petnru cinematografia romaneasca).
dar vreau sa ma intorc putin la ideea filmului, care subliniaza pe tot parcursul sau lipsa de responsabilitate si profesionalism a romanilor dar in acelasi timp si lipsa de intelegere a strainilor in legatura cu deciziile noastre. povestea de dragoste nu este deloc exagerata(ma rog, cea mai pregnanta, ca sunt mai multe) fata de realitate.. da, de cate ori nu ati auzit de romance care sunt cu straini, tocmai pentru faptul ca acestia sunt straini.(nu incerc sa subliniez faptul ca romanecele ar fi mai usuratice.. ci pur si simplu unele dintre ele sunt prea usor de impresionat).
oricum, va recomand cu caldura sa mergeti la acest film, chiar daca nu e genul vostru(drama, comedie). macar sa-l vedeti, nu o sa va para rau. si nu, NU este un film la care sa mergeti pentru armand asante, are un rol important, dar nu el este cu adevarat cel mai bun actor, tocmai datorita rolului, ci Razvan Vasilescu (Doiaru) – un actor extraordinar care este pus in valoiare de catre rolul de parinte/corupt/incapatanat pe care il joaca. este absolut uimitor..
nu este un film despre americani, nu este un film despre americani si romani, nu este nici macar un film despre straini si romani, este pur si simplu un film despre romani si romania. este exact ceea ce suntem.
romanii viseaza la strainatate pentru ca sunt prea scarbiti de romania pe care si-o creaza singuri..