Te-ai gândi că viața este foarte fragilă la capătul lumii, însă Islanda este poate unul dintre cele mai bune exemple că nu este chiar așa.
Am ajuns în Islanda după ce m-am tot gândit să merg aici de mai multe ori în ultimii doi ani. Adevărul este că, în special vara, transportul plus cazarea aici sunt foarte scumpe. Până la urmă lucrurile s-au așezat ca să pot scrie în sfârșit primul post din Reykjavík, în timpul unui apus superb. E de fapt prima oară când văd soarele mai mult de un minut de când am ajuns. Localnicii spun că este cel mai rece Iulie din ultimii mulți ani. Poate ține și asta tot de un fel de noroc, însă cu tot cu ploaie și vremea urâtă, viața aici se desfășoară absolut normal.
Zilele trecute, o fetiță se dădea în leagăn, cu geaca impermeabilă și gluga-n cap pe o ploaie măruntă „de vară”. Tatăl ei citea o revistă pe o bancă din apropiere și mai strângea din când în când fularul în jurul gâtului.. doar e Iulie.
Ai zice că localnicii sunt frustrați din cauza asta, dar nu e deloc așa. Îți vor spune că iarna aici nu e frig și că recordul negativ de temperatură este -18° C în Reykjavík. „La tine în țară care este recordul de temperatură?”.. Și au dreptate, nu o fi Întorsura Buzăului Reykjavík, dar nici temperaturile nu se compară.
Totuși sunt și lucruri cu care e greu să te obișnuiești – spre exemplu lumina continuă care te face să nu poți dormi – nu știi ce oră e, în special dacă e înnorat. Poate fi 10 dimineața, la fel de bine cum poate fi 10 seara. Arată la fel. Răsăritul ține patru ore, apusul iarăși patru.. noaptea, e o glumă – soarele se ascunde puțin după orizont, suficient cât să lumineze în continuare cerul. În cel mai întunecat moment, poți citi o carte fără altfel de lumină, fără prea mari probleme. Am înțeles abia după 2 nopți nedormite rolul draperiilor negre din toate locurile. Iarna în schimb e invers, și e greu de imaginat.
Toată apa caldă provine din adâncuri, direct încălzită.. mai e doar puțin tratată. Chiar și așa, are un miros puternic de sulf, cam ca și izvoarele minune din multele stațiuni balneare ale României. Te obișnuiești cu mirosul constant de sulf de la duș, mai ales când știi că nu trebuie să ardă niciun RADET păcură ca să o încălzească și automat nici boli respiratorii nu prea sunt. De fapt, Islanda este pe locul 4 la speranța de viață (locul #3 în rândul bărbaților și #9 pentru femei).
Toată energia electrică provine tot din surse regenerabile, nu mai e nevoie nici de fracturare hidraulică nici de certuri idioate la TV pe astfel de teme – au curent, au apă caldă, și timp pentru alte probleme.
Spre exemplu, tinerii din Reykjavík sunt indignați că acum un an jumătate a fost închisă cea mai populară locație pentru concerte. Într-o lună urmează o altă închidere a unei alte asemenea locații. Mai rămân câteva mai mici și o sală de spectacole modernă dar care nu e acceptată de tineri din cauză că nu este suficient de underground și nu răspunde cerinței lor, din punct de vedere al prețului și al ofertei de concerte.
Alcoolul este scump și majoritatea persoanelor preferă să se amețească de acasă și să mai consume doar câteva beri în oraș. Până la urmă ieșim în oraș să umflăm notele de plată?.. nici gând. În weekend se bea organizat – Vinerea și Sâmbăta, începând cu 11-12 noaptea. Pe la 3 este apogeul – și al efectului alcoolului și al petrecerilor. Vara găsești o varietate de oameni – localnici, dar și foarte mulți străini – de la africani la australieni, și înapoi. Toată lumea se cunoaște, toată lumea e relaxată, și toată lumea flirtează mai mult sau mai puțin direct. Nu contează cine ești, de unde.. cu atât mai mult, dacă nu ești în baza de date a aplicației minune, deja ai sărit peste câteva etape. De multe ori petrecerile se termină cinci baruri mai târziu, dimineața, pe la vreun after party pentru cei mai tineri sau în pat pentru restul, dar nu înainte să se consume tradiționalul hot-dog „með öllu” (“cu de toate”).
Reykjavík este unul dintre cele mai sigure orașe din lume, ca de altfel toată țara. Nu există animale sălbatice, iar oamenii sunt atât de neinteresați să-ți facă vreun rău încât trebuie să ai cu adevărat ghinion sau să fii prost să ți se întâmple ceva.
Afară, soarele încă apune și va mai apune vreo oră și ceva. Acesta a fost sfârșitul primului weekend în Islanda. Din Reykjavík, toate cele bune.