discutii pe margine.


it’s difficult being a human. but the most difficult thing is trying not to forget what you want to be.

de ce trebuie sa am discutii cu oameni cu care chiar nu am ce sa vorbesc?? de ce, cateodata, ma simt obligat sa am discutii cu ei?? spre exemplu, taximetristii.. ii platesc sa ma duca unde vreau, nu vreau sa discut cu ei si, mai mult, nu vreau sa ma simt obligat sa discut cu ei. nu inteleg, de ce trebuie sa am discutii cu oamenii astia, cu care nu as avea aproape niciodata nimic de vorbit. de ce dracu mereu, cursele ciudate si tarzii duc la discutii despre prostituatele din zonele prin care trecem. chiar se vede pe fata mea interesul?! de ce ajungem sa vorbim despre fotbal si depsre echipa favorita a lui, chiar daca habar nu are daca mie macar imi place fotbalul sau echipa favorita coincide?? de ce trebuie sa ii ascult si sa dau mereu din cap si sa le spun asa e… de ce trebuie sa ma comport ca si cum chiar mi-ar pasa de ce spun ei, si nu pot sa-mi infund castile bine in urechi si sa nu ii mai ascult?? de ce nu pot sa le arat ca nu ma intereseaza absolut de loc ce gandesc ei.. so.. daca esti taximetrist si ma urc in masina ta vreodata.. nu incerca sa porti un dialog cu mine.. chiar sunt sanse minime sa vreau sa vorbesc ceva cu tine..

, ,

One response to “discutii pe margine.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.