August 10, 2007 | In: ceilalti, comportamentul uman

Petronela

Where there’s Marriage without Love, there will be Love without Marriage.

PetronelaPetronela este o fata care s-a nascut si si-a trait o mare parte din copilarie la tara. Era o copila simpla. I-au placut manelele inca de cand au aparut si le asculta cu mare placere la dublul casetofon pe care il avea. Nu a avut de mutle ori ceea ce si-a dorit in viata, dar nu a fost complexata niciodata de acest lucru, din contra, stia sa se simta bine si in momente mai putin bune, si cu mai putini bani.

Dupa scoala generala, a ales sa faca liceul la oras, satul nu ii permitea acest lucru, dar toate prietenele ei erau tot unde se nascuse, asa ca nu a ales sa ramana in oras ci sa faca naveta. Nu era o persoana extrem de frumoasa, insa era foarte deschisa, poate si de asta multi dintre baietii satului o strigau incet noaptea trecand pe langa casa ei. Era genul de fata careia ii placea sa se joace si de multe ori forta buza de jos a masculilor , cu bluze ceva mai “dezvelite”, sau pantalonii ei albi, trei sferturi, ce se tineu strans de picioarele sale. Ii placea sa flirteze si de multe ori, baietii o salutau numai pe ea din grupul de fete.

Deja, pe la cei 17 ani ai Petronelei, tatal ei, era deja satul de toata “forfota” satului in legatura cu fiica lui, si auzindu-si unul dintre vecini sai spunand ca “E cam cautat fata ta de baieti. Poate o sa vin si eu intr-o seara sa o scot la discoteca.. Ce zici?..” si se pune pe un ras ciudat, ce apoi este urmat de un gest deja natural de a duce la gura paharul de tuica… Vasile, caci asa il chema pe tatal ei, gusta vag gluma, dar poate ca tocmai atunci a inteles pe deplin de ce in fiecare seara veneau “colegii” sa o ia la discoteca, sau sa o scoata la un suc, in oras, sau de ce nu mai avea voie sa intre in camera ei, nici macar cand ea nu era acasa.

Iata ca se apropie si bacul pentru ea, cu toate ca acea culegere de matematica ce i-o adusese tatal ei de la fata unui coleg de serviciu nu fusese deschisa. Petronela pica examenul de matematica, insa reuseste sa il ia in toamna, iar la 1 luna dupa aceea, fuge de acasa cu unul dintre baietii care o vizitau din ce mai des in ultimul timp. Acestia stau o perioada la niste prieteni in oras, si hotarasc sa isi gaseasca serviciu fiecare pentru a putea inchiria o garsoniera undeva.. Se gandesc ca poate capitala le va oferi o sansa mai buna.. si pana la urma, cu eforturi mari, reusesc sa inchirieze o garsoniera mica undeva intr-unul din cartierele rau famate ale marelui oras. Peste cativa ani se cununa iar la cateva luni dupa aceasta, ea ramane insarcinata.. Iulian, caci asa il chema pe partenerul ei, este foarte bucuros la aflarea vestii si incepe sa ii povesteasca ceea ce visa cu ochii deschisi. Cum or sa mearga cu copilul in parc si cum copilul lor va termina de fapt o facultate, nu asa cum au facut ei. In ochii ei, scanteia care ar fi trebuit sa straluceasca mai tare decat oricand nu se vedea, iar pe fata ei, se instala o ciudata resemnare amestecata cu o tristete deplina din ce in ce mai mult, in fiecare zi.

Pe undeva pe la jumatatea a celei de-a doua luni de sarcina, ea vine acasa de la serviciu, si il anunta pe Iulian ca nu este de fapt copilul lui. Ca nu poate sa ii explice si ca ii pare rau. In urma fortarilor lui, face avort, ca la 2 luni dupa aceea, tot el sa ia decizia sa se desparta. Nu mai putea dormi cu gandul ca poate il inseala din nou.

Petronela este o femeie simpla, cu o viata complicata de simplitatea ei. Merge cu tramvaiul pana la serviciu si este foarte trista… am vazut-o zilele trecute. s-a uitat la mine cu o privire goala si apoi si-a mutat ochii in alta parte. Are 30 de ani, dar a trait 30 de vieti. Acum traieste in concubinaj cu un barbat care nu o iubeste si nu a invatat ce inseamna o mangaiere. Il cheam Nelu este somer si are 47 de ani. Ea este doar o femeie simpla, cu o viata complicata de simplitatea ei.

Povestea nu este reala, insa sunt mii si mii de Petronela in tramvaie, in fiecare zi. Mii si mii de Nelu, sau de Iulian. Si probabil si mai multi tati, care sunt ingrijorati de soarta ficelor. Dar ce e cel mai grav.. sunt alte mii de Mihai sau Mihaela care nu se vor mai naste niciodata, caci asa trebuia sa il cheme pe copilul Petronelei.

Citeste mai mult..

Related Posts:

3 Responses to Petronela

Avatar

adriana

August 10th, 2007 at 22:19

… mi-ai facut pielea gaina.obiectiv vorbind scrii din ce in ce mai bine.
pe de alta parte insa,… trist,nici nu ar trebui sa comentez.tulburator…

Avatar

Before the lights come on

August 13th, 2007 at 16:56

[…] una din ele; multumiri Adrianei pentru fotografii, probabil o sa vedeti din ce in ce mai multe de-ale ei pe […]

Avatar

He spoke ordinary words

August 15th, 2007 at 11:58

[…] toate lumea are cel putin un punct extrem de sensibil > muzica din toalete este stresanta > Petronela nu s-ar ucide, crede prea mult in Dumnezeu > uneori e mai bine sa explici oamenilor inainte, […]

Comment Form

Abonează-te prin Email

Categorii

Foto

111411001001919917896878863857