In Bucuresti, viata e minunata..


In Bucuresti, viata e minunata..
Oficial, vreau sa parasesc Bucurestiul, cat mai curand..

Mi-am luat cateva zile de concediu. Simteam nevoia sa ma odihnesc putin. Simteam nevoia sa nu mai citesc mailuri si sa raspund la ele, sa programez si sa analizez proiecte.. Cel putin asa credeam… pana la ieri cand mi-am dat seama ca nu aceste lucruri ma oboseau. Nu, chiar din contra, imi plac si le-am simtiti imediat lipsa.. Si totusi, am simtiti nevoia ca vreau sa ma odihnesc de la ceva, sa iau o pauza de la ceva.. ce sa fie oare??..

In secunda urmatoare am realizat ca ceea ce ma oboseste cel mai mult la ceea ce fac in fiecare zi, este orasul acesta in care trebuie sa ma desfasor.. Orasul si societatea aceasta putrezita ma omoara in fiecare zi.. Stiam, mai de mult ca asta e, dar parca niciodata nu s-a simtit asa clar ca asta e motivul oboselii.. Ora aceea de mers prin bucuresti dimineata, adunata cu cea de venit acasa de seara, sunt cele mai stresante ore de pe fata pamantului pentru mine. Aglomeratie, oameni multi in “cercul meu”.. am nevoie de un pic de spatiu, de putina ordine si de ceva liniste. Bucurestiul este exact pe dos.

Astea fiind spuse, am revenit la gandul ca trebuie sa ma mut de aici. Nu, nu din cartier.. trebuie sa plec din acest oras si fiecare saptamana pe care o petrec aici este din ce in ce mai apasatoare. Stiti, este exact ca relatiile acelea in care fiecare secunda alaturi de acele persoane devin din ce in ce mai apasatoare si ai face orice numai sa se termine odata.. Relatia mea cu acest oras, este in cadere libera. De abia astept sa ma intalnesc cu el fata in fata sa ii spun ca “trebuie sa vorbim”.. sa ii spun ca “it’s not you, it’s me”.. si toate cele. A fost frumos, dar prea stresant pentru mine.. viata nu trebuie sa fie o cursa, ci o placere de drum..

Evident, ca un bun analist, trebuia sa gasesc si o alternativa. Well, stiti cu totii de Sibiu si de cat de des il vizitez.. Incep sa iau in considerare mutarea acolo din ce in ce mai serios. Daca asta vara, ziceam ca in maxim 20 de ani ma voi muta la Sibiu si/sau Finlanda.. acum cateva zile am zis ca in maxim 1 an trebuie sa ma mut in Sibiu. Nu mai rezist aici, si chiar nu pot sa imi vad viitorul impreuna cu lipsa de neuroni ce imi este cauzata de acest loc.

That’s it.. asta e provocarea pe anul ce urmeaza.. Get out of here.. go to Sibiu.. Evident, mai trebuie lucrate cateva aspecte.. (serviciu, locuinta.. blah, blah-uri).. dar chiar trebuie.. nu mai suport oamenii astia.. sunt prea multi.. iar locul asta, este prea lipsit de ordine si respect.. after all.. Simplica-te

Stiu, puteti spune ca renunt, ca imi place sa fug cand lucrurile devin grele.. eu pot spune doar ca aveti dreptate.. Imi place sa fug din locurile care sunt stresante si care nu sunt asa cum trebuie, asa cum imi trebuie mie..

Related:
Unde-as pleca, dac-as pleca, de ce-as pleca?
Keep walking
Drink up life
Orasul in care nu traieste nimeni

, , ,

5 responses to “In Bucuresti, viata e minunata..”

  1. :)la mine e “in maxim 2 ani ma mut in sibiu”. poate reusesc sa ma tin de plan si poate ne intalnim candva pe o terasa in sibiu si ne amintim de bucuresti si de cat de tare ne stresa

  2. pleci la Sibiu? :( …poate k buc e naspa, si pe mine ma streseaza, dar …e fun oarecum…daca ai cu cine …nust…greutati o sa intalnesti si la sibiu…sau poate nu…dar…nust :). Uite daca te muti acolo o sa trec prin vizita..cu ocazia asta o sa-mi caut con de brad …gasesc eu pe undeva n___n

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.