Degeaba ai aripi, daca stai inchis intr-o cusca.
In ultimul timp mi-am dat seama ca a trebuit sa selectez foarte mult din ceea ce citesc, vad, mananc, respir, dorm, visez, vreau, etc. Nu mai am timp de prea multe experimente in legatura cu nimic, asa ca atunci cand iau o decizie nu pot face mai mult decat sa sper ca experienta mea in acel domeniu(oricare ar fi el) a dus la o alegere buna.
Da, si eu ma intreb de multe ori de ce s-a ajuns aici si cam tot de atatea ori nu gasesc un raspuns foarte clar. Insa, cel mai simplu si mai concret raspuns este ca “nu mai am timp”. Da, nu mai am timp sa vad, sa testez, sa gust, sa inteleg. Sunt presat de lipsa disponibilitatii de a lua decizii bine gandite, dupa cum de altfel spuneam.
Dar nu despre deciziile mele vroiam sa va vorbesc ci despre cum oamenii sunt fortati sa isi depoziteze “bagajele” in spatii limitate. Despre cum imaginatia nu ar trebui sa fie pusa in cutii de carton, oricat ar fi ele de mari, deoarece imaginatia este nelimitata, indiferent de om sau de starea acestuia, imaginatia, nu trebuie fortata sa respecte nicio regula, nici macar de spatiu, si cu atat mai putin de timp. Este total irational si impotriva creatiei sa se impuna reguli, si, mai grav, sa se respecte.
Este complet aiurea sa fim limitati in gandire si in tot ceea ce facem de niste reguli absurde..
NU pot sa colorez numai in interiorul liniilor.
3 responses to “Imaginatia nu intra intr-o cutie de carton”
“NU pot sa colorez numai in interiorul liniilor.” fain.
Doua carti pe care ti le-as recomanda(desi nu neaparat despre asta era vorba) sunt 1984 si Convorbiri literare cu Octavian Paler. Ti-as recomanda-o din plin pe a doua pentru ca te va suprinde asemanarea intre tine si Paler. Pe mine una m-a facut sa-l apreciez si mai mult!
nici nu trebuie sa colorezi numai in interiorul liniilor. oamenii care au tras liniile alea habar n-au cine esti tu si cum arati pe dinauntru.
imaginatia, dupa mine, e tot ce avem mai “al nostru”.
[…] Imaginatia nu intra intr-o … 30 / 09 / 07 […]