Aurelian

Într-un comentariu pe BusinessMagazin, mi-am exprimat părerea în legătura cu mult prea anticipata tabletă Apple – iPad:

Recunos că nu am fost niciodată un fan al produselor Apple. De fapt nu am fost niciodată un fan al oricăror produse ce sunt scoase pe piaţă doar cu scopul de a scoate o versiune “mai bună” din 6 în 6 luni. Apple, la fel ca multe alte companii din lumea asta încearcă să folosească acest model de business prin care ei fac profit nu prin faptul că vând cate o/un tabletă/telefon/computer/etc unui om, ci mai degrabă faptul că îi vinde un produs îi asigură acestuia o doza de “dependenţă”. Dacă vreţi Apple merge pe acelaşi principiu ca şi traficanţii de droguri.. contează să cumpere o dată.. a doua oară va reveni cu siguranţă.

Cunosc mulţi oameni care au devenit pur şi simplu obsedaţi de această marcă şi au ajuns să cumpere de la un simplu iPod Nano apoi un MacBook, apoi un iPhone.. etc.. Sunt la fel de sigur că un număr izbitor de mare de oameni se va înghesui să cumpere şi acest nou iPad. Deşi gradul de utilitate şi de nevoie al oamenilor pentru un astfel de dispozitiv este comparabil cu gradul de utilitate/nevoie al unui pai – nu îţi trebuie neapărat, dar dacă îl ai îl poţi folosi.. deşi nu îţi trebuie dar dacă tot îl ai…

Apple, odată cu acest produs intră într-o nouă era, cea a produselor inutile apărute doar pentru că ei au ajuns în punctul în care dacă ar produce şi rahat (turcesc), şi ar pune logo-ul lor acolo oamenii tot ar sta la coadă 2 zile să îl cumpere.

Personal, consider că Apple jigneşte inteligenţa utilizatorilor săi, ignorând de atât timp dorinţele în materie de “deschidere”, care până acum au fost trecute cu vederea exclusiv pentru că lucrurile aduse în plus cu fiecare versiune nouă a produselor, făceau ca utilizatorii să uite pe moment sau să treacă peste ceea ce doreau. În schimb se pare că odată cu lansarea iPad-ului multi utilizatori au rămas cu ochii în soare. Zvonurile care sunt de cele mai multe ori benefice pentru Apple au făcut ca tableta să dezamăgească, deoarece oamenii se aşteptau la cu totul altceva. Cel puţin asta se poate înţelege din reacţia investitorilor.. http://www.google.com/finance?client=ob&q=NASDAQ:AAPL

Poate că nu toate merele care zboară se mănâncă şi poate cu atât mai important ar fi din când în când să ne oprim şi să ne întrebăm ce ne face pe noi fericiţi.. Poate ar trebui să depăşim momentul de frustrare economică pe care îl suferim de ani de zile şi să nu mai încercăm să avem “cel mai tare gadget”.. care nu va face altceva decât să ne rupă şi mai tare de o realitate oricum fragilă.. ci să fim mai umani.. mai cu picioarele pe pământ.. cu muzică live cântată de niste oameni care stau în faţa ta.. cu articole dintr-un ziar care miroase a tuş şi cu carţi cu colţurile îndoite pe care să le simţim cu mâinile noastre.. nu să “desenăm” cu degetele o iluzie pe un ecran “Made in China”.

Pentru a înţelege cu adevărat ce urmează să povestesc aici, trebuie neapărat să vedeţi mai întâi acest video:

Ipoteza:

Buun, trecând mai departe, de vreo cinci zile.. mi-am luat două pisici. Au vreo 6 săptămâni, nu  rod mobila, dorm o mare parte a zilei şi nici mizerie nu fac. Toate bune şi frumoase, doar că…. de când le-am luat, am petrecut tot timpul lângă ele.. sau mai bine zis ele lângă mine.. Exceptând cele câteva dăţi când am ieşit până în oraş, şi momentele când dorm, ele petrec timpul doar înjurul meu…

Aşadar, de când le-am luat.. nu mai am timp pentru my nothing box.. de cinci zile sunt doar in the cat box.. ceea ce e cam nasol..

Concluzia:

Nu se ştie..

Sibieni, a venit momentul pentru un al doilea TweetMeet Sibiu după cel din Iunie.

Vrem să ne vedem Vineri, 27 Noiembrie 2009, incepând cu orele 19:30. La PlayOff Sibiu, str. Octavian Goga, nr. 1, în spatele Sălii Transilvania (hartă).

Pentru a confirma participarea, vă rog să completaţi acest scurt formular.

Cine vine?

Prișcă Adrian-Constantin – @Nosfer
Flaviu Comănescu-Balla Luchian – @fcbl
KenaSiu – @KenaSiu
Constantin Tovisi -
Marius Ciuchete-Paun – @ciuchete
Ana-Maria Ciovica – @laCiovique
calin blaga – @calinblaga
adriana horstman – @ingAdriana
Andrei Adam – @100lemons
Muntean Dragos – @dvisiondesign
Bucsa Silviu – @tombuton
Cristi Rus – @cristirus
Ștefan-Mircea Rusu – @SaltwaterC
Isaila Gheorghe – @pancusb
Laura Lazar – @lalychen
Cosmina Sipos – @CosminaSipos

Când aveam 4 ani(1991), mă trezeam pe la ora 6. Mă trezea maică-mea să mă ducă la cămin, ea plecând spre serviciu la 7 fără câteva minute.

Am urât căminul. Nimic nu a fost parcă mai urât decât acel loc absolut odios, unde te obligau să dormi după amiaza.. Noroc că nu a durat mult.

Când am început să merg la grădiniţă, deja mă puteam trezi la 7. Şi totuşi nici la grădiniţă nu mi-a plăcut. De fapt mi-a displăcut aşa de mult încât la 5 ani am ales să rămân singur acasă decât să mai merg la grădiniţă.

Când am ajuns în şcoala primară, mă trezeam tot pe la 7. Începeam orele la 8 şi uram acele dimineţi în care doar gerul mai putea să mă trezească din somn cu adevărat. De abia aşteptam să ajuns în clasa a V-a. Pe lângă faptul că urma să fiu “mare”, aveam să nu mai mă simt obligat să mă trezesc dimineaţa(la noi în şcoală, clasele V-VIII învăţau după amiaza), pentru prima dată în mulţi ani. Părea eliberator.

Când am ajuns în gimnaziu, am realizat pentru prima dată că “nu am timp”. Mă trezeam uneori şi la 8:30 (ceea ce la acea oră părea “târziu”) dar din cauză că orele de şcooală erau puse după amiaza, părea că nu ai prea mult timp de nimic. Şi totuşi era mult mai bine decât în şcoala primară.

Când am început liceul am revenit la a mă trezi la ora 7, sau mai exact la 6:40. Aceea era ora. Dimineaţă de dimineaţă, 6:40. Şi de fiecare dată aveam doar un singur lucru în minte – “Încă o oră.. ce bine ar fi dacă mă trezeam la 8.. încă o oră.”  Pe la 17 ani, propoziţia a început să capete şi mai mult sens – “Când mă voi angaja trebuie să mă angajez la o firmă unde să îmi pot permite să mă trezesc la ora 8.”

În facultate mă trezeam ba la 6 ba la 10.. în funcţie de cum aveam cursuri..

Şi apoi m-am angajat.

La început mă trezeam la ora 7:30 pentru a ajunge la serviciu cât de cât la timp.. Apoi, ritmul bucureştiului m-a forţat să schimb acest lucru. Aşa că m-am hotărât să mă trezesc atunci când corpul meu va dori acest lucru.. a se vedea punctul 2 din listă. În general mă trezeam pe la ora 8.. Voluntar sau nu.. ajunsesem să fac exact ceea ce vroiam de multă vreme – să mă trezesc la 8. Dar vedeţi noi, nu întotdeauna ceea ce vrei rămâne neschimbat, iar ora 8 începea să pară “prea devreme”… “încă o oră”. Şi totuşi, nu se mai putea încă o oră..

Şi apoi m-am mai angajat odată. Undeva unde nu mai eram obligat să plec nicăieri. La început programul era destul de fix – 9 – 18, aşa că mă trezeam la 9 fără 5 minute.. iar apoi totul a început să fie flexibil. Programul a devenit la fel de fix ca şi bioritmul meu..

Astăzi am o singură regulă în legătură cu trezitul. Dacă mă trezesc şi mi-e somn, mai dorm, nu contează cât e ceasul.

Nu mai mi-am “cerut o oră” de mai bine de un an jumătate. Alarma la ceas nu o mai folosesc în mod regulat de mai bine de 2 ani. Nu mai m-am trezit la ora 7 în mod regulat de 4 ani.

Concluzia e aceeaşi:

2. .. trezeşte-te ca şi cum mai ai încă 3 milioane de ani de trăit, dormi suficient, nimic nu îţi face mai mult rău decât somnul redus, nici măcar cafeaua pe care o bei pentru a te trezi.

Ştiu, nu se poate mereu şi nu am zis să faci asta acum. Dar dacă acum eşti “la cămin”, măcar peste 20 de ani poate ai să te trezeşti când vrei. Peste alţi 20 de ani, când poate se va trezi şi România.

I’ve been using Twitter for some time now, and twitter is a pretty interesting piece of software when it comes down to how people interact and how do they communicate.

Now, i’m not an expert in sociology, or anything else for that matter, but some patterns do emerge and they’re quite easy to follow on twitter.

One of them, which i want to talk about today is the “Please RT” effect. I’m sure that if you have a Twitter account you’ve seen this millions of time. But, what i also noticed is that most of the time, the information that i get from those twits, is really not that interesting. Actually, i would say that a “Please RT” twit has higher chances of being something irrelevant then the others do.

Why do people use “Please RT” ?

Usually, people use this expression in order to get the others’ attention on subjects that they think it’s important or want to be important. It is usually used for promoting a website(although, it’s usually an article on that website that gets re-twitted), an idea, a project, or something that the author wants/needs people involved in.

Who uses  “Please RT” ?

There are two kind of twitter accounts that use the “Please RT” expression when twitting:

• professional accounts
• personal accounts

I split them, because they usually have different interests. For example, an organization that wants to rise the awareness on some of it’s projects, a website that starts a contest, or just needs traffic, etc

Meanwhile, a person might use the “Please RT” phrase if they want to promote a project that is related to them in some way, or something that will be indirectly beneficial for them  in case that twit get’s re-twitted, let’s say, a million times. Please note the ‘indirectly’ word there.. as almost never will someone ask a re-twit on something that is directly beneficial for them, but will always be some indirect benefit.

eg.

1. Help me pay the rent. Donate! http://p.ly/juKwE Please RT!    WRONG!
2. Looking for someone that is good at completing forms without looking at them and has a PayPal account? Please RT CORRECT!

Now, getting back to the serious matter, if you look closely, you’ll see that most of the people that add a “Please RT” at the end of their twit, are people that don’t have a strong personality, are unsecured, and constantly looking for attention. After all, it’s not really hard to understand that.

Now, lets brake down the the users into three groups and see exactly who needs attention. I took a sample from the search list of about 40 different twitter accounts that posted a “Please RT” twit (note: the people that actually re-twitted what the others have already been saying are not included here). Here’s what i got:

• pro/organizations accounts : 13
• women: 10
• men: 17

It seems like men are more likely to use the “Please RT” phrase, much more likely than women, although the numbers of accounts made by women is a little bit higher on twitter then men accounts, and both men and women tend to twit equally as i found out from this report.

So, now that you know a bit more about the “Please RT” effect.. do you have a twitter account? If so, what do you think about the “Please RT”? Do you agree?

* Please note that this article is not about the people that actually re-twit what the others are saying, but about the people that start a “Please RT” trend.

** The above report is not accurate at all and not representative. Feel free to create a tool to examine all the twitter accounts and see if you can get more relevant data.