The kids aren’t alright


Știți jocul Țările? Da, acela în care fiecare eram câte o țară și aruncam cu mingea iar una din “țări” trebuia să o prindă și apoi să încerce să o lovească pe una dintre celelalte care se ascundeau.. Ceea ce era cel mai interesant, nu era neaparat dacă pierdeai sau nu.. ci mai degrabă ce țară erai.

Evident, cel care venea cu propunerea să jucăm asta, era România..  “Ce bă.. eu am zis să ne jucăm, eu vreau să fiu România, nu mă interesează!” și România era.. însă, oricare țară ai fi fost.. era ceva special – Franța, Italia, Olanda, America.. oricare era a ta, erai mândru de ea și așteptai semnalul.. Să tragă, să tragă, mâța de coadă și mâțoiul de codoi… Angliaaaaa!!… și fugeai..

Tot prin anii ’90, când am mai crescut, am aflat că pe Pământ există Fondul Monetar Internațional, Spațiul Schengen, Uniunea Europeană, NATO și chiar și “Zona Euro”, ceva mai târziu. Ne-am chinuit să îi pupăm în cur pe toți pentru a putea să aderăm și noi la toate aceste structuri. De prin 96 până în 2000(și chiar până în prezent) pe americani să ne bage în NATO, apoi pe europeni să ne ia cu ei în Uniune. Și ce este mai interesant, este că tot poporul a dorit să intre în NATO, iar apoi in UE deși nici măcar unul dintre noi nu avea habar ce însemna asta..

Și am intrat și în NATO, am intrat și în UE, acum ne chinuim să intrăm și în spațiul Schengen, acela pe care cu ani în urmă îl asociam cu țările bogate și civilizate și vrem să aderăm și la zona Euro.. de fapt, românii au vrut mereu să fie “pe lângă” țările prospere, deoarece asta ne dădea nouă speranța că se va lua ceva din acea prosperitate și la noi.. și totuși.. iată-ne că terminăm primul deceniu din acest mileniu și România nu a avut niciodată morcovul mai adânc înfipt decât în aceste momente. Ei dau vina pe criză, care a venit fix de la statele acelea pe lângă care ne-am tot “frecat” noi să ne ia cu ele în barcă. Noi, dăm vina pe ei..

Se plâng pe la televizor că nu intră tranșa.. de parcă tranșa aia ne va elibera de rahatul în care ne scăldăm de atâta timp.. De data asta e groasă.. cu sau fără tranșă, România o va freca mulți ani de acum înainte, dar și mai mulți ani ne vor trebui nouă să achităm aceste tranșe pentru care ei tot se bat.. Are cineva câteva zeci de miliarde pe care să îi dăm înapoi? Așa credeam și eu.. Uitați-vă bine la mașinile noi de pe stradă, la șantierele în care se mai mișcă ceva.. tot așa le veți vedea și peste 5 ani.. doar mai prăfuite.. România, trage de data asta mâțoiul de codoi, iar noi o vom trage de coadă câțiva zeci de ani ca să plătim acest împrumut.. doar pe acesta, dacă nu mai apar altele între timp.

Eu cred că trebuie să jucăm iarăși țările. Doar că de data asta, în loc să ne ascundem după mașini și copaci, ce ziceți dacă alergăm pe bune în țara pe care ne-o alegem?.. Pe pariu că de data asta nu își mai alege nimeni România?..Am prieteni care sunt de aceeași vârstă cu mine și au plecat în Anglia, Spania, Germania, Scoția, Irlanda, Austria și sunt mult mai mulți care vor să plece.. Fie toată generația asta e “greșită”, fie oamenii aștia știu ceva.

Într-o lună mă voi muta și eu într-o țară care îmi va da dreptul să să cred că lucrurile normale nu sunt cele care se întâmplă mai rar.. într-o țară în care oamenii nu pun accent pe haine, mașini sau alte superficialități din acestea.. într-o țară în care mersul pe bicicletă este ceva natural iar mersul cu mașina în oraș, nu.. într-un regat care, într-un mod ciudat, face parte din două continente, care este în Uniunea Europeană, dar și în afara ei..

România este cea mai bună idee care s-a întâmplat vreodată românilor. La revedere domn prim-ministru!.. Eu mă mut în Danemarca! din 30 Iulie, mă găsiți aici.

titlu inspirat din The Offsprings – The Kids Aren’t Alright


8 responses to “The kids aren’t alright”

  1. Genial! Tot incerc sa ma conving ca nu eu sunt problema, ca nu e vorba doar de un moft sau de o moda, ca am dreptul sa traiesc frumos, intr-o tara civilizata, inconjurata de oameni faini si plini de viata. Sa fii fericit!

  2. Eh, si eu care ma credeam speciala…glumesc. Din pacate nu toti pot pleca, dintr-un motiv sau altul, iar de multe ori motivul este ca nu toti au abilitatile si “skill-urile” pentru a pleca. Nu, nu spun in niciun caz ca “la ei” n-ar fi oameni necalificati sau mai stiu eu, dar cand vii din alta tara (mai ales din estul Europei) trebuie sa fii de 2 ori mai bun ca sa te bage cineva in seama. E greu, e greu sa-ti faci prieteni noi, e greu poate sa te acomodezi cu limba, sa preiei obiceiuri cu care nu esti obisnuit dar pana la urma…cred ca merita. Iti doresc mult succes in Danemarca, sper sincer ca iti va fi bine :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.